mi se spunea blondi

dumbrava sibiului

In Jurnal călător, Jurnal de zi cu zi on Octombrie 4, 2011 at 10:14

pe drumul către păltiniș, pe partea stîngă.

spre păltiniș se face ceva mai departe la stînga din drumul principal. la păltiniș n-am fost niciodată. la dumbravă, da. prin 99 cînd am ținut în sibiu o adunare a studenților de la germanistică din toată țara.

mașina se lasă în parcare lîngă liziera pădurii cu copaci foarte drepți. (nu știu de care, dar știu că verticali tare). intrarea în dumbravă (adică în muzeu, după cum ni se explică) … face 15 ron de persoană. dacă nu ai statut de: elev, student sau pensionar, caz în care beneficiezi de reducere.

cu ocazia achitării sumei respective, m-am gîndit intens la statutul meu. hmmm… o mică pensionară văratico-timpurie… nu merge. statutul este ca la paginile web care sunt în construcție și deocamdată nu sunt disponibile. bine, eu sunt disponibilă pentru un statut cît de cît social și profesional. și în construcție nu prea sunt. (că nici măcare body building nu fac) să concluzionăm: statut – în căutare. gata cu dilemele personale.

suntem în dumbravă. unde vedem case. mori, căruțe, iarbă verde, gospodării din diverse locuri din țară, fiecare cu specificul ei. în fața fiecărei clădiri se află o plăcuță care conține date informative: ce fel de casă este, ce atelier, din ce perioadă, de unde, localizarea pe hartă. informațiile sunt traduse în engleză și franceză.

mă minunez puțin cu privire la traduceri, pentru că eu constat că mă aflu în totală necunoștință de cauză cu privire la niște termeni din limba maternă…

ex: piuă – știu doar că are pluralul de pive. și cam atît.

ulterior m-am informat: piuă=vas de diverse forme, în care se presează diferite materiale solide sau produse alimentare; mașină sau instalație pentru împîslirea țesăturilor de lînă.

nu știți ce înseamnă împîslire, așa-i?

împîslire: a se face des ca pîsla (produs textil compact obținut prin batere în piuă a lînii)

m-am mai cramponat și de termenul de dîrstă. ei, nici aici nu eram complet în ceață, pentru că știam de dîrste, cartierul de la marginea brașovului.

dîrsta=piuă rudimentară, cu ciocane de lemn, acționată de o apă curgătoare.

ați văzut?

ce să mai spun, cel mai mult mi-au plăcut casele de prin zona tulcei, acoperite cu mult stuf. în rest, m-am plimbat agale pe cele nu știu cîte ha (mi s-a spus la intrare, dar am uitat) și am făcut și niște poze. le las pe ele să mai vorbească despre dumbravă, nu de alta, dar mie așa îmi era foarte cald și îmi stătea capul doar la o înghețată cu caramel.

 

lipsește lizuca 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: