mi se spunea blondi

toate-s vechi și nouă toate

In Jurnal de zi cu zi on August 11, 2011 at 07:56

s-au stins ledurile din ochi. poate au fost scoase din priză. sau li s-a terminat bateria. poate s-au ars. în locul lor se ivesc tot mai des pîrîiașe cu apă sărată.

cutia de chibrituri e la locul ei. unde nu era de fapt locul ei. dar n-a mai luat-o nimeni s-o ducă la locul ei. așa că e acum la noul ei loc.

privea acum parcă o mie de ani (de fapt nu sunt decît vreo 25, 27) un radiator al cărui mecanism cilindric se învîrtea înnebunitor de precis. cînd nu a mai rezistat, și-a scos o agrafă din păr și a oprit mișcarea cu pricina.

acum privea de zor ceva ce să se miște altfel decît s-ar fi putut tolera. nimic. liniște desăvîrșită. pasivitate absolută. și atunci s-a uitat la cutia de bijuterii care stătea înnebunitor de precis. cînd nu a mai rezistat, mișcarea sigură a mîinii a făcut cutia să zboare pe parchet.

ar ruga pe cineva să aprindă lumina.

nu e nimeni.

plouă. și nu curăță, nu spală, nu calmează, nu enervează. plouă și atît.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: