mi se spunea blondi

despre limitele fără margini ale libertății

In Jurnal de zi cu zi on Iunie 29, 2011 at 08:51

cum se restricționează și mai mult libertatea: prin repaus la pat. în aceste condiții, pînă și preumblarea artistică prin casă devine un deziderat greu de atins. și cînd te mai uiți și la mingea colorată în vinețiu care-ți ține loc de gleznă, te întinzi pe perne și te apuci de lecturat, aruncînd priviri furișe către bastonul care stă culcat cuminte pe parchet în imediata apropiere a patului.

fain e că lectura pe care tocmai o fac, mi-a ridicat considerabil moralul: Henri Charriere – Papillon. adică fluture în franceză 🙂 și Papillon acesta este – spune autorul – chiar el însuși, condamnat pe nedrept la închisoare pe viață, adică viețaș. în ciuda acestui fapt, tot ceea ce vrea el să facă, este să evadeze și să se reabiliteze social. ceea ce s-ar părea că îi va reuși. (mai am încă ultimul caiet de lecturat)

lucrurile s-au potrivit excelent, deoarece, în timp ce mă gîndeam ce amărîtă pot fi, pentru că sunt consemnată fără drept de apel la domiciliu în pat, am început să citesc despre un om consemnat fără drept de apel la ocnă pe viață. excelentă analogie, nu? de unde rezultă că mă vait cam mult 😉

în perioada petrecută de Papillon în închisoare sunt și doi ani petrecuți la recluziune, adică, într-o celulă specială, infimă, unde nu aveai voie să scoți niciun cuvînt pe toată perioada șederii acolo. pentru a supraviețui, Papillon realizează o dedublare admirabilă a minții și, atunci cînd este epuizat de mersul omului pendul, încep călătoriile către copilărie sau către alte momente fericite din viața lui. astfel trece și timpul cu totul altfel: mult mai repede și mult mai plăcut. și își păstrează intactă și sănătatea neuronilor.

așa că, aștept cu interes finalul cărții – cu siguranță unul pozitiv – momentul cînd voi relua treptat îndatoririle casnice – ce tare e să mergi să cumperi o cutie de lapte și să îți pregătești o cafea delicioasă, cînd voi merge la o plimbare și, mai ales, cînd îmi voi relua activitățile pline de adrenalină și de libertate.

apropo, Papillon este porecla pe care a primit-o Henri de la tatuajul de pe piept care reprezintă un fluture. o fi ceva cu tatuajele astea cu fluturi, nu, domnule? 🙂

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: