mi se spunea blondi

bon dia, oporto

In Jurnal călător on Iunie 23, 2011 at 09:46

bon dia, portugal.

da, dragii mei, la mai puțin de 1 an, aseară chiar le număram de zor și am constatat că sunt 8 luni, am ajuns din nou la Porto. amintiri: pingo doce, bachalaua, accentul unic plin de ș și j… și senzația de orgoliu amestecat cu puțină nostalgie că eu știu zona. am mai fost pe aici.

am făcut și niște poze.

dar nu acesta e miezul postului meu.

nu. merg agale pe pod către restaurant. inspir aer de mare (în fine, e rîu cel pe lîngă care am trecut), ochelari de soare, pălării pe care le ia vîntul. apropo, omul cu pălării nu mai era acolo. calc grațios și neatent. și glezna mea cedează. rău. atît de rău, că nu mai pot să calc. evenimentele se liniștesc brusc cîtă vreme mă întind pe caldarîm, încercînd să inspir să expir să inspir să expir….

apoi se precipită. taxi, spital, scaun cu rotile, așteptat de medic, radiografii.

partea bună: nimic rupt, doar o entorsă sau luxație urîtă.

partea mai puțin bună: lipsă asigurare, de unde rezultă plată consistentă a celor 2 ore inedite petrecute la spitalul de urgență din Porto.

partea bună: azi noapte am dormit cu o pungă imensă de gheață și dimineață mingea de la gleznă era între una de golf și una de tenis. (da ce mă făceam dacă era ca una de baschet? :))

partea bună: fașa asta elastică roșie arată foarte interesant. acuma, nu pot să merg, dar pot ține piciorul pe spătarul de la scaun și scrie pe blog.

partea și mai bună: avionul are sîmbătă escală de 5 ore, ceea ce e un interval absolut rezonabil pt. mine să ajung la celălalt avion. plus că pot să agit factura originală, cu diagnosticul și să cer asistență special și să mă plimb prin aeroport cu scaunul cu rotile.

o nouă partea bună: un prieten bun de-ai mei are cu siguranță o cîrjă pe care mi-o poate împrumuta.

mda. cam ăstea sunt noutățile. mai tîrziu voi vedea și pozele făcute înainte de … pasul greșit.

ps. iar portughezii sunt chiar simpatici, tocmai mi-a fost rearanjată punga de gheață de către o tipă din holul hotelului care e asistentă.

pps. partea cea mai bună este că, după ce am alergat să prindem avioane la dus, după ce am rămas blocați în lift în aeroport și apoi am alergat iară, călătoria de întoarcere va fi una muuuult mai – dacă nu liniștită, măcar – lentă. din motive absolut evidente.

va pup,

cri cea cu fașă elastică roșie, să nu o deoache nimeni.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: