mi se spunea blondi

Mamaia – perla litoralului românesc

In Jurnal călător on August 23, 2010 at 21:21

în Mamaia s-a purtat albul în această vară. terase. albe și eventual cu o tentă de mov. fină. baldachine albe, umbrele albe, canapele albe din piele cu pernuțe albe aruncate voit neglijent. hoteluri albe.

ziua soarele părea puțin nemilos și demasca praful de pe coviltirele teraselor sau micile pete de pe pereții dați cu lavabil alb. seara însă luminile puneau în evidență doar ceea ce trebuia văzut.

chiar și unele domnișoare bine bronzate purtau costume albe de baie. și eventual cîte o bluzuliță fină din mătase transparentă, strînsă în talie cu o curea. atenție: aceasta fiind ținuta de plajă, nu cea de vară. domnișoare ușor afectate, ușor importante, ce mai, cu atitudine.

în această atmosferă dominată de praful strălucitor al purității albului, nimic nu merge mai bine ca o rusoaică albă.

gheață. se procură cu mare greutate de la bar. majoritatea barmanilor acuză defectare exact în această zi a mașinii de făcut gheață. vreo doi sunt amabili, dar nu au pahare de gheață. la al n-șpelea magazin, deși ar trebui să fie și în pungă mică, nu există gheață de vînzare decît la pungi foarte mare. pînă la urmă se procură un pahar alb de plastic de peroni plin cu gheață.

vodkă. achiziționată cu brio din selgros. (unde am asistat la o încercare de promovare a unor produse cosmetice care doreau să intre pe piață. trăgeai un bilețel norocos și primeai o pungă de produse gratuite, nu se mai oprea bruneta respectivă să bage în plăsuța cu datele firmei gel de duș de nu știu care și cremă așișderea și loțiune tonifiantă. toate, doar pentru bilețelul norocos. toate gratuit. cu excepția perlei colecției: un parfum unic de diverse care trebuia achiziționat la jumătate din prețul lui real, adică la doar 100 de lei. rămîneai cu plasa în mînă și spuneai timid:

„știți, dar eu nu vreau să cumpăr nimic”.

și venea întrebarea: „nu? de ce?”

mai răspunde ceva dacă mai poți.

„bine, atunci dați-mi plasa înapoi. o zi bună.” și gata promoția.

dar bine că eu fusesem în selgros  doar pentru vodkă, zahăr brun și frișcă lichidă. și multă dragoste, desigur. și gata rusoaica.

mai puțin pentru turiștii neintegrați de pe litoral – nu doar din vamă, nota bene! – care beau un amestec unic de lapte cu vanilie cu frișcă lichidă. și nu se integrează nici măcar cromatic, purtînd cu atitudine – da, domnule, atitudinea e totul – o pereche de pantaloni foarte scurți, tip gogoșar, verde cu galben. țipător.

pentru că pot.🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: