mi se spunea blondi

cuv

In Jurnal scriitoricesc on Iunie 3, 2010 at 07:56

imi plac cuvintele grele, cele pline de sens, coapte, ca un mar parguit. nu cuvintele gen beteala, care arata frumos si isi iau zborul la prima pala de vant. imi place da-ul greu, plin de sens, urmat cu siguranta de actiunea confirmata verbal. imi place nu-ul greu, putin trist, cu voluptatea nonactiunii promise de el.

problema e ca nu prea mai sunt cuvinte grele. sunt din ce in ce mai multe cuvinte usoare, goale, fara coloana vertebrala, fara principii, cuvinte din-alea, de le-a amintit poetul „cuvinte ce din coada au sa sune”.

sa va dau exemple: doamne, ce frumoasa/ interesanta/ blonda esti, nu am mai purtat cu nimeni asa o discutie, lasa ca ne auzim cu siguranta, ne si vedem. cuvinte fantosa, ce ascund in spatele lor chestiuni mult mai lapidare: mda, esti si tu una pe aici, si daca n-am purtat astfel de discutii nici nu vreau sa port, ne auzim data viitoare si ne vedem data trecuta. un fel de, copii, nu mai bateti cai in bicicleta, ca se rup pinioanele de la usa frigiderului, prins cu aracet de capacul de la sticla de compot…

parafrazand un titlu la moda: eu cand spun frumos, e frumos …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: