mi se spunea blondi

nu mi-e frică, nu mi-e frică de bau bau

In Jurnal crochiu on Mai 25, 2010 at 07:00

puţin şoptită. uşor şovăielnică. de parcă i-ar fi teamă să nu deranjeze. şi ar ţine cumva să îşi ceară scuze. un pic grăbită. din cauza emoţiei poate. câte un „da” întrebător, care te face să vrei să îi spui cele mai tainice lucruri. câte un „frate” scăpat involuntar şi completat cu o colorare instant a obrajilor. şi îţi vine să îl iei în braţe şi să îi spui că totul va fi bine.

„poate că nu am tot ce îmi trebuie”

„ai, cu siguranţă, absolut tot ce îţi trebuie”🙂

timidă, copilăroasă, dar incredibil de caldă şi frumoasă.

  1. Ea sta plictisita si foarte frumoasa
    parul ei negru este suparat
    mâna ei luminoasa
    demult m-a uitat, –
    demult s-a uitat si pe sine
    cum atirna pe ceafa scaunului.
    Eu mă inec în lumine
    si scrisnesc în crugul anului.
    Ii arat dintii din gura,
    dar ea stie ca eu nu rid,
    dulcea luminii faptura
    mie, pe mine mă infatiseaza pe când
    ea sta plictisita si foarte frumoasa
    si eu numai pentru ea traiesc
    în lumea fioroasa
    de sub ceresc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: