mi se spunea blondi

„şi dacă-mi iau valiza şi plec, nu înseamnă că nu te iubesc”

In Jurnal scriitoricesc on Martie 19, 2010 at 15:32

„Când spun ‘frumos’ eu mă gândesc la tine
Visez că sunt departe de cei răi
Te simt aproape, te simt în mine
Mi-e dor de ochii tăi.

Simt adierea gândurilor tale
Şi-aş vrea să-ţi fiu la poartă zurgălău
Să mă auzi când vântul o să bată
Mi-e dor de părul tău.

Caut parfumul care te-nconjoară
Căci mi-a lăsat în suflet vraja sa
Iar dorul acesta jalnic mă doboară
Mi-e dor de gura ta.

Şi daca-aş mai putea trai încă o viaţă
Aş vrea să te pazesc de tot ce-i rău
Şi n-am să cer nimic în schimb vreodată
Mi-e dor de chipul tău.

Iar dacă-o să-nţeleg c-am aşteptat degeaba
Şi tot degeaba am sperat cândva
Uşor mă voi retrage în tăcere
Mi-e dor de vorba ta.”

am găsit versurile de la această melodie pe care am dedicat-o acum câţiva ani cuiva. sună frumos şi cald şi echilibrat. ceea ce nu s-ar putea spune despre următoarele:

„ne-ai dăruit cu patimi adânci cât o vecie

şi-ai pomenit de-asemeni ca omul să se-abţie.

nedumeriţi ne zbatem între dorinţi adverse:

cum să înclini o cupă, iar ea, să nu se verse?”

eu ştiu răspunsul la această întrebare a lui khayyam. dacă acea cupă e goală, ea poate fi înclinată oricât şi nu se va vărsa nimic. dar nu-mi place rezolvarea asta.

şi ce dacă şampania s-a vărsat pe parchet?

şi ce dacă: „I’ve nothing but a bag of dreams and this old quitar”

şi ce dacă această chitară veche nici măcar nu este a mea?

şi ce dacă:

„Vine o vreme
Când trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Şi să facem socoteala.

Câteva momente când era să fim fericiţi,
Câteva momente când era să fim frumoşi,
Câteva momente când era să fim geniali.
Ne-am întâlnit de câteva ori
Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape
(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?)
Toate acestea fac un viitor luminos-
Pe care l-am trăit.

O femeie pe care am iubit-o
Şi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.

Un sfert de an de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere
A căror înţelepciune am eliminat-o treptat.
Şi, în sfârşit, o soartă
Şi cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieşit?)
Fac două (Scriem una şi ţinem una,
Poate, cine ştie, există şi viaţă de apoi).”

ştiu. „astăzi am putea să fim şi trişti. poate ne despărţim pentru totdeauna. dar să trecem peste asta.”

şi da, prea stimabile domn R, ai dreptate în fiecare dintre literele care alcătuiesc următoarea frază:Singura chestie care-mi ţine rinjetul este faptul că n-o să apuc ziua în care tu să te vei fi săturat de viaţă.”

Anunțuri
  1. un fel de a mai lungi cea mai frumoasa zi,
    ar fi daca m-ai putea minti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: