mi se spunea blondi

despre protecţii

In Jurnal de zi cu zi on Februarie 4, 2010 at 11:18

mi se spune că nu mă protejez deloc. că mă expun. pe blog, la telefon, în viaţă. că lumea e rea şi eu nu vreau să văd asta. bine, sunt de acord să port iarna tricouri mai lungi pe care să le pot băga relativ bine în pantaloni ca să îmi protejez rinichii. sau bodyuri. sunt de acord să port echipamentul full atunci când mă dau cu motorul. dar nu pot să trăiesc plină de protecţii. pentru că ceea ce te protejează, îţi şi rigidizează simţurile. eşti protejat, simţi mai puţin intens sau poate chiar nu mai simţi mare lucru. protecţiile sunt if-urile de genul drobului de sare: dacă o să cadă drobul de sare în capul micuţului şi o să-l omoare? toată lumea imaginează scenarii negative, cu criminali în serie, cataclisme, crize, probleme, probleme, probleme. păi ăsta e cel mai simplu lucru cu putinţă, dragii mei. nimic nu e mai la îndemână decât să te plângi, să te vaiţi şi să te complaci. pardon, am vrut să zic: protejezi.

nu cred în vaccinuri, în asigurări de viaţă sau de moarte, în parole inviolabile, în sisteme de securitate invincibile. vreau să dau numărul meu de telefon când şi cui am chef, să sar cu adidaşii în zăpada şi în bălţile de pe sportiv, să destăinui pe blog o stare intimă, dar evanescentă, că, deh, dacă am pierdut momentul nu mi-l mai dă nimeni înapoi.

nu cred în protecţii în general. protecţia te rigidizează şi te împiedică să te coci. nu vreau să mă protejez sentimental, doar pentru că am cunoscut disperarea cea mare şi mi-ar fi îngrozitor de teamă să n-o reîntâlnesc. nu vreau haine nenecesare care să mă camufleze. nu vreau să nu mai pot fixa întâlniri, doar pentru că se mai întâmplă să se tragă şi clape. so what?

mă arunc în apa fierbinte. nu vreau să rămân o macaroană crudă, cu gust de făină, dar bine înfoliată şi implicit, protejată…

viaţa e făcută s-o trăieşti, fără să te menajezi, pardon fofilezi, pardon protejezi, da, ăsta era cuvântul, fără să te protejezi ca apoi să te întrebi, într-o zi, mai pe la sfârşit: asta ce-a fost? sau nici măcar să nu te mai întrebi. că poate e bine să te protejezi la final şi de vreun posibil răspuns amar.

ps. recitind mi-am dat seama că există marele risc de a fi avut un speech desuet, … cvasiadolescentin. mi-l asum!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: