mi se spunea blondi

poftiţi la masă, la noi în Pattaya, desigur :)

In Jurnal călător on Noiembrie 12, 2009 at 09:35

şi asta pentru că sunt două lucruri la care mă pricep cel mai bine pe lumea asta: să mănânc şi să dorm.

in thailanda papilele mele gustative au fost absolut răsfăţate. bucătăria thailandeză este o combinaţie extrem de reuşită de dulce, acru, sărat şi foarte picant, de crud şi de prăjit, de foarte rece şi foarte fierbinte. mâncarea se găteşte pe stradă, în faţa ochilor tăi. pot fi fructe de mare.

IMG_4781

IMG_4393

fructele de mare le-am preferat mai ales crude. sau puţin fierte în ciorba foarte fierbinte. şi în general foarte picantă. din aceste două motive, îţi lua gura foc. pur şi simplu. localnicii oricum mâncau câte un bol plin ochi cu nişte ardei mici şi roşii şi îngrozitor de picanţi. până să ajung în thailanda, am fost convinsă că eu mânânc foarte picant. ei, bine, convingerea mea e total eronată. thailandezii mănâncă foarte picant. eu sunt la pitici.  

poate fi peşte uscat.

IMG_5189am încercat o singură dată un calamar uscat. era ca şi o talpă foarte fină de la un pantof. cu aproximativ aceeaşi consistenţă şi, cred, acelaşi gust.  

bucătăria thailandeză poate fi şi extrem de exotică. erau gândaci de toate felurile (am mâncat unul – uleios şi cu un gust prea puţin specatculos) prăjiţi, fripţi, cruzi, erau broaşte proaspete aşezate pe grămezile de gheaţă, erau gheare de pui sau de raţe, erau măruntaie de toate felurile. dincolo de plăcerea absolut senzuală pe care o încercau papilele mele gustative, erau în delir şi simţurile olfactive. mirosul din pattaya e unic. o combinaţie de arome ale celor mai diverse mâncăruri, miros de ocean, de nuci de cocos, de umezeală, de muson care stă să vină, de asfalt încins, de gaze din ţevile de eşapament, de muson care tocmai a trecut.

uf. să revenim la mâncare. ceva mâncare gătită.

IMG_4390

sau poate nişte frigărui.

IMG_5029

apropo de frigărui, în a doua seară am căutat să găsim ceva mai european şi am văzut nişte frigărui. engleza oamenilor din Pattaya este destul de rudimentară, dar succesul a fost unul răsunător: yes, chicken, chicken, a spus fericit vânzătorul ambulant cu acel stil unic de a lungi la nesfărşit vocalele, atât de specific limbii thailandeze. deci nu e chicken, e chiiiiicken, aşa cum nu e pattaya, ci pattayyyyaaaa. cumva cântat şi foarte efeminat, chiar şi atunci când e rostit de bărbaţi. bun, succesul lingvistic fiind asigurat, am luat fericiţi două frigărui şi am muşcat cu poftă din ele. mda, erau de pui şi erau savuros pregătite, prăjite şi condimentate. dar mâncam târtiţe de pui şi intestine de pui..

să trecem la desert. fructe.

IMG_4338

IMG_4392

şi la ceva de băut. o bere chinezească. apropo, thailandezii nu au băuturi alcoolice specifice. cu excepţia unui thai whisky, care este de fapt tot un fel de whisky, doar că mai altfel, dar nu mult mai altfel 🙂

IMG_4772

un mic cocktail de seară. a se vedea dimensiunea absolut rezonabilă a umilului recipient din care sorbeam cu paiul băutura ( să fi fost camapri orange sau tequila sunrise).

IMG_4784

iar de final, o gură de apă vie, direct din ulcior.

IMG_4835

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: