“chiar credeți că ați putea trăi fericiți într-un palat? greșiți! în fond, cine va trăi în acel palat? voi! dacă nu sunteți fericiți într-o colibă, nu veți fi fericiți nici într-un palat. palatele nu există independent de cei care locuiesc în ele. dacă poți trăi fericit într-o colibă, vei trăi fericit și într-un palat, căci tu ești cel care creează lumea din jur. în caz contrar, dacă te simți nefericit într-o colibă, te vei simți de o sută de ori mai nefericit într-un palat, căci acesta este mult mai mare. vei trăi practic în același iad, într-un iad decorat, dar nu într-un paradis. chiar dacă ai fi dus cu forța în rai, ai încerca cu orice preț să ieși de acolo, sau ți-ai crea un iad personal chiar în mijlocul lui.”
“obiectele din jur există numai datorită omului. el este cel care le atrage. dacă trăiești într-un iad, tu singur ești cel care l-a atras către sine. nu trebuie să te înfurii din acest motiv, nici să te războiești cu el; este absolut inutil. tu singur l-ai atras, tu l-ai invitat să vină la tine, tu l-ai creat. acum, dorința ți s-a îndeplinit: tot ce ți-ai dorit te înconjoară de pretutindeni. acum poți să te înfurii și să te războiești. ai reușit! “
“nu vă apropiați niciodată de oamenii sau de locurile care vă fac să vă simțiți triști, sau care că scad frecvența de vibrație, decît dacă sunteți conștienți de ceea ce se întîmplă. dacă sunteți conștienți, nu este nicio problemă, căci starea de tristețe va pleca la fel cum va veni, fără să vă identificați cu ea.”
